La un concurs de schi de la Poiana Brasov, Oana, o tanara nadejde a uzinei locale, se ciocneste pe partie cu Andrei, un tehnician tv venit in zona sa monteze un releu. Din impactul neasteptat se naste o dragoste fulgeratoare. Dar daca sentimentele lui au ajuns la punctul de fierbere, ale ei sunt la... limita inghetului. Dupa ce Oana pierde concursul de schi, iar Andrei aparatul cu care lucra si trec printr-o gramada de peripetii, in final amandoi descopera dragostea, chiar daca temperaturile sunt... mult sub zero.
Titanic vals
Regia
Paul Călinescu
Cu Grigore Vasiliu-Birlic
Durata
95 minute
Premiera in Romania
Anul 1964
Titanic Vals (1964) este un film regizat de Paul Călinescu, după comedia omonimă aparţinând lui Tudor Muşatescu. Titlul se referă, evident, la tragedia Titanicului. Filmul rămâne unul de referinţă în cinematografia românească.
Cu Dan Condurache, Răzvan Vasilescu, Adrian Pintea
Gen film
Dramă
Lung-metrajul prezinta povestea unui regizor celebru, Thomas (Dan Condurache), aflat la apogeul carierei, obsedat de nalucirile femeii dorite, dar si de problemele lui de creatie. Desi filmele sale sunt premiate, iar el este iubit de public, de actori si de prieteni, Thomas este chinuit de dorinta de a realiza filmul vietii sale.
"Eu sunt de parere ca am reusit sa fac totul accesibil tanarului, batranului si minunatului spectator care va intra in sala de cinema", spune Dan Pita.
Filmul „Călătoria lui Gruber” se bazează pe realitatea vizitei la Iaşi a lui Curzio Malaparte, fără a fi, însă, o adaptare a romanului „Kaputt”. Realizat după un scenariu original, rezultat al propriilor cercetări ale scenariştilor Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu, filmul povesteşte vizita la Iaşi a celebrului ziarist şi scriitor ajuns în acest oraş suferind din pricina unei severe alergii.
Filmările s-au desfăşurat pe parcursul a 28 de zile atât la Iaşi, cât şi în Bucureşti. Bugetul estimativ s-a situat în jurul sumei de 750.000 de euro.
Filmul a avut premiera australiană pe data de 16 August, la centrul ACMA (Australian Centre for the Moving Image) din Melbourne - Australia.
Moara cu noroc (1957)
Regia
Victor Iliu
Cu Ioana Bulcă, Constantin Codrescu
Gen film
Dramă
Durata
105 minute
Premiera in Romania
1955
Dramă psihologică, ecranizare după nuvela "Moara cu noroc" de Ioan Slavici. Actiunea se petrece în anii 1870 la un han izolat din împrejurimile Aradului. Ahtiat după bani, carciumarul Ghiţă se asociază la tâlhării cu Sămădău, însă îşi distruge viaţa şi familia. "Când am realizat La moara cu noroc s-a vorbit despre o influenţă a westernului, acest gen cinematografic atât de intim legat de tradiţiile culturale şi istoria poporului american. Toate existau în nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult înainte de afirmarea westernului, în spiritul unui realism critic evoluat." - Victor Iliu - 1956 Ghiţă şi Ana sosesc la hanul Moara cu noroc, aici cei doi împreuna cu copiii lor vor să-şi construiască o viaţă mai bună lipsită de griji. La han nu poţi avea linişte dacă nu eşti în cârdăşie cu Lica Sămădăul, asa că Ghiţă încearcă să-şi menţină o bună relaţie cu acesta, dar şi cu căprarul Pintea. Ghiţă este târât de Lică în diferite afaceri murdare care îl vor îndepărta de familie, împreună cu Pintea va încerca să-l dovedească pe Lică. Una din nestematele cinematografiei româneşti regizată de Victor Iliu.
Actori – Emil Hossu, Gheorghe Cozorici, Rodica Popescu, Marin Moraru, Aurel Giurumia, Constantin Diplan.
Subiect – Un tanar inginer isi ia in primire postul la CAP Viitorul platind o ameda pentru ruperea unui stiulete de porumb pentru a vedea cum s-a dezvoltat.
Lupta dintre bine si mai bine poate demara si ca o consecinta este usor de prevazut lupta agronomului cu rutina.
A doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu, revenit în 1564 pe tronul Moldovei după un exil provocat de la alungarea lui de către boieri, este o luptă neîntreruptă cu aceştia pentru autoritate şi centralizare a puterii. Lăpuşneanu reacţionează sângeros la trădare şi părăsit de toţi, sfârşeşte el însuşi tragic.
Actori: Draga Olteanu Matei , Dem Radulescu , Stefan Tapalaga , Bianca Ionescu
Durata: 1:26
Limba: Romana
Despre film: Cucoana Chirita, personaj antologic creat de Vasile Alecsandri, cocheta batrana, dar mama buna, caricaturizeaza, odata cu dorinta de parvenire, semidoctismul si pretiozitatea. Voia buna si naivitatea povestii de dragoste a tinerilor obliga insa personajul sa-si limiteze pretentiile.
Litoralul Marii Negre si orasul Constanta, in plin sezon estival, ca si perlele turismului romanesc, statiunile Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Neptun si Olimp, ofera cadrul mai mult decat generos, pentru o comedie cu cantece si dansuri, cu baieti si fete frumoase, cu domni si doamne importante, cu aventurieri si aventuriere, de-o zi sau de mai multe zile, cu incurcaturi de valize, de functii si de destine, intr-o turbulenta atmosfera umoristica.
Cu Marina Procopie, Andreea Măcelaru Şofron, Sergiu Nicolaescu
Gen film
Documentar
Dramă
Istoric
Durata
90 minute
Premiera in Romania
08.05.2009
Carol I - Un destin penteru Romania
Autori: ION BULEI, STELIAN TURLEA,
SERGIU NICOLAESCU, EMIL SLOTEA
Un ghid vizual complet al unei fascinante epoci istorice
Volumul de fata se adreseaza in egala masura pasionatilor de istorie, cat si celor
dornici sa afle detalii din culisele filmului Carol I - Un destin pentru Romania.
Pe langa o ampla prezentare a Romaniei sub domnia lui Carol I, cartea mai
cuprinde:
• peste 50 de imagini de arhiva din vremea lui Carol I
numeroase imagini cu scene din film
• instantanee din timpul filmarilor
• scenariul filmului, realizat de Sergiu Nicolaescu si Emil Slotea
• un interviu cu Sergiu Nicolaescu, care il si interpreteaza pe rege in film
• note de productie care introduc cititorul in culisele filmarilor.
O carte-album cu valoare documentara deosebita Valorificarea ultimelor cercetari in materie si numeroasele fotografii de epoca dau o valoare documentara deosebita acestei carti-album. Exista un Carol I al memoriei noastre si un Carol I al istoriei reale? Si, daca exista cele doua imagini, nu se intrepatrund? Sunt intrebari la care incearca sa raspunda cartea de fata. Exista un Carol al scenariului unui film cu care autorul lui se confunda, mutand imaginea din film peste cea reala, de la care initial pleaca, dar pe care aparent o pierde mereu si, de-adevaratelea, o regaseste mereu. Celalalt Carol, al istoricului, nu e diferit de primul. E doar mai cu picioarele pe pamant. Are miscari stiute. Isi face doar „meseria de rege", cum o face si celalalt Carol, cel imaginar. Zi de zi. Nu doi regi Carol infatiseaza cartea noastra, ci unul singur, regele amintirii si totodata al istoriei noastre. Vazut de un mare regizor - Sergiu Nicolaescu.
Autorii
Ion Bulei este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti. A fost atacat cultural la Roma, director al Institutului Roman de Cultura de la Venetia. in prezent este si director al Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, membru al Uniunii Scriitorilor, al Comisiei Internatioanle de Relatii Internationale si in colegiul de redactie al mai multor reviste de specialitate.
Specializat in problematica evolutiei fenomenului politic romanesc, a participat la editarea unor instrumente de lucru privind istoria moderna a Romaniei, la diverse proiecte de cercetare internationale, a publicat un numar considerabil de articole, studii si carti pe teme dintre cele mai diverse, privind istoria Romaniei si a primit Premiul Academiei Romane si Premiul special al Uniunii Scriitorilor. Cartea sa „Scurta istorie a romanilor" a aparut nu numai in numeroase editii in romaneste, dar si in traduceri in franceza, engleza, germana, italiana si greaca. A fost decorat cu ordinul Steaua Romanei in grad de Ofiter, in anul 2000. Stelian Turlea este autor a zece carti de publicistica, unsprezece romane, opt carti pentru copii si doua traduceri. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul Asociatiei Editorilor din Romania pentru literatura pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.
Un film documentar , realizat in 2009, despre Maresalul Antonescu, care merita sa fie vazut ce toti cei care sunt interesati de aceasta pagina importanta din istorie.
Regizor: Felicia Cernăianu
Producator : Dinu Tănase
Scenariul : Prof. dr. Marian Ureche
Consultanti : Constantin Hlihor, Cristian Troncota, Natalia Tampa
Montaj : Adina Petrescu
Imaginea : Sorin Chivulescu
Ilustratia Muzicala : Radu Zamfirescu
Producator delegat: Ioan Iuga
Director film : Constantin Ionita
Continut: Filmul a fost realizat cu sprijinul Bibliotecii Academiei Romane, Arhivelor Statului, Arhivei Serviciului Roman de Informatii.
Cu Dem Rădulescu, Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu
Gen film
Familie
Muzical
Durata
90 minute
Premiera in Romania
1972
Veronica (Lulu Mihăescu) este o fetiţă drăgălaşă şi zvăpăiată care trăieşte într-o casă de copii. De ziua ei, când împlineşte 5 ani, Zâna zânelor îi dăruieşte un obiect neobişnuit: o “traistuţă fermecată”, care-i poate îndeplini toate dorinţele. Cu o condiţie: fetiţa trebuie să fie cuminte, darnică, respectuoasă şi prietenoasă cu cei din jurul ei. Încântată, Veronica uită promisiunea făcută Zânei şi hotărăşte să păstreze darul numai pentru ea. Supărată de egoismul fetei, trăistuţa o părăseşte. Cu sufletul încărcat de regrete şi lacrimi, Veronica pleacă în căutarea ei. Intră în pădurea fermecată din lumea basmelor, unde începe o adevărată călătorie de iniţiere. Intâlneşte o sumedenie de personaje fantastice de poveste, unele duşmănoase şi de temut (Vulpea cea şireată, fiorosul Motan Danilă, Corbul) dar şi prieteni adevăraţi (Licuriciul înţelept, şoricelul Aurică cu familia lui cea veselă, iepuraşii). Lângă aceste noi cunoştinţe, bune sau rele, Veronica se va lovi de rautate, minciună, şiretenie, dar va învăţa şi ce înseamnă prietenia adevărată, bunătatea, înţeleciunea, munca, devotamentul şi curajul. Ajutată de noii ei prieteni, se întoarce acasă, printre colegi, mai înţeleaptă şi mai generoasă.
Scenariul acestui film musical, semnat de Vasilica Istrate si Elisabeta Bostan este inspirat de lumea fabulelor lui La Fontaine, demersul moralizator fiind învăluit într-o fermecătoare mantie de fantezie, tandreţe şi voie bună. Sub bagheta regizoarei “mama Zizi Bostan” distribuţia alcătuită din mari artişti ai scenei româneşti ( Vasilica Tastaman, Dem. Rădulescu, Margareta Pâslaru, Angela Moldovan, George Mihăiţa) alături de zeci de figuranţi, construiesc un univers fabulos, seducator atât pentru cei mici cât şi pentru adulţii care ştiu să retraiască basmele copilăriei. In decorul fantastic, foarte inspirit al lui Giulio Tincu, realul şi imaginarul, dimensiunile “mare” şi “mic”, costumele splendide (Nelly Merola), măştile, numerele coregrafice se rotesc într-o ameţitoare şi încântatoare sarabandă policromă. Cântecele compozitorului Temistocle Popa (texte de Mircea Block) au încântat generaţii şi generaţii de copii pentru ca sunt frumoase şi usor de fredonat. Admirabilă şi de neuitat strălucita performanţă a regizoarei şi a micuţei sale “vedete” Lulu Mihăescu, care avea la începutul filmărilor doar 3 ani şi câteva luni. Uimitorul success de public (nestins de aproape 4 decenii), multitudinea premiilor acordate, face ca “Veronica” să rămână un film de referinţă în cinematografia pentru copii, românească şi nu numai.
Cu Puiu Calinescu, Sebastian Papaiani, Toma Caragiu
Gen film Comedie
Durata
100 minute
Premiera in Romania
1970
Doua cazuri de furt, aparent banale, ii conduc pe Capitanul Panait (Toma Caragiu), Plutonierul Capsuna (Sebastian Papaiani), Sergentul Cristoloveanu (Dumitru Furdui) si cainele Costel pe urmele unei adevarate retete de borfasi. Confruntarea cu vestitul "trio" Gogu (Dem Radulescu) - Trandafir (Puiu Calinescu) - Patraulea (Jean Constantin) naste situatii comice irezistibile.
Film pilot din seria "Brigada Diverse" (B.D.).
"Reteta acestui serial de comedie caruia ii sporeste succesul in timp este -cu siguranta- distributia de aur, marilor comici oferindu-li-se partituri pe masura- pline de seva , dar si conditii pentru a le spori hazul, prin amendarea cu o ironie truculenta." -Irina Coroiu
Distributie: Mircea Daneliuc, Amza Pellea, Luminita Sicoe, Mircea Diaconu, Tora Vasilescu
Într-un CAP dintr-un sat de câmpie, legea o face preşedintele discreţionar al cooperativei asistat slugarnic de acoliţii săi. Există însă un cuplu, inginerul agronom şi soţia sa, care nu acceptă compromisul şi, ca atare, trebuie redus la tăcere
Valurile Dunarii (1960) * Regia Liviu Ciulei * Cu Irina Petrescu, Lazar Vrabie, Liviu Ciulei * Gen film o Dramă * Durata 92 minute * Premiera in Romania 1959
Doi barbati si o femeie calatoresc pe un slep incarcat cu armament, pe Dunare, in august 1944, printre minele puse de hitleristi. Tensiunea dintre ei e sporita, intai de primejdie, apoi de suspiciune si de rivalitatea masculina.
"Cu un profund sentiment al naturii, regizorul s-a ostenit de a prinde pe pelicula sa cele mai frumoase si mai ample peisaje fluviale, care ne odihnesc intre doua scene de lupta dominate de mitraliere si bombardamente. Singurul personaj feminin, din apriga tragedie, care intrupeaza pe eroica sotie a carmaciului de slep, este o tanara actrita din Bucuresti: Irina Petrescu. Cand a venit sa salute publicul, silueta tinereasca, subtire, intr-o rochie alba, ne-am spus: draguta papusa! Ei bine, aceasta papusa ascundea in ea un remarcabil talent de tragediana" - Jean Nicollien - 1960 (Gazette de Lausanne)
"Nimic retoric, nici o replica in plus, un umor fara efecte ieftine si mai ales un admirabil portret de om hotarat si curajos, care va ramane viu in mintea spectatorilor multa vreme." - Eugen Barbu - 1960 (Flacara)
"Film realizat dupa schita lui Francisc Munteanu (coscenarist) - "Kilometrul 1314" - despre transformarile careia au existat - conform unei note informative M.A.I. - suspiciuni ca "folosindu-se de calitatea de regizor al filmului, Ciulei cauta sa evidentieze personajul secundar interpretat de el in defavoarea personajului principal, comunistul Toma"! De fapt, studiu de caractere circumscris intr-un triunghi de psihologii, in spatiu inchis, profilat vag pe fundalul istoric. "Opera clasica, avand ritm si ambianta patrunzatoare" ("Fiches du Cinema" nr. 336), ritm si ambianta la care a contribuit si muzica lui Theodor Grigoriu, Globul de Cristal, Karlovy Vary, 1961." (Nicolae Caranfil)
Pentru patrie se inscrie perfect in galeria de filme istorice regizate de Sergiu Nicolaescu. Acesta si-a ales perfect unul dintre momentele memorabile ale istoriei Romaniei -- Razboiul de Independenta. Ca in toate filmele sale istorice, regizorul ofera o imagine excelent documentata si o personificare perfecta a figurilor istoriei neamului. Cu Sergiu Nicolaescu in rolul lui Carol I (personaj pe care il va relua peste ani), Amza Pellea in rolul generalului Cernat si George Constantin in rolul lui Mihail Kogalniceanu, filmul trebuie sa se regaseasca obligatoriu in filmoteca oricarui pasionat de filme istorice „marca" Sergiu Nicolaescu.
În iarna anului 1933, un ilegalist preia numele de cod -- „Canarul" -- si misiunea unui coleg ranit. Va merge catre o localitate din Judetul Prahova, unde trebuie sa întâlneasca un om de legatura, spre a-i transmite un mesaj urgent.
Anul: 1969 Actori: Cornelia Lazar Turianu, Maria Rotaru, Camelia Zorlescu, Anna Széles, Nineta Gusti, Florin Gabrea, Mircea Albulescu, Jean Constantin
Scenariul este o adaptare a nuvelei „Lupta cu somnul" de Ioan Grigorescu.
Trei prieteni , Sony, Stavros si Stefan participa la o petrecere, unde in urma unei betii au curajul unor opinii negative la adresa regimului comunist. Urmariti fiind de un securist, Stefan face gafa sa il altoiasca serios, ajungand pe mana procuraturii statului. El va fi nevoit sa renunte la Institutul de Arte Plastice al carui student era si va deveni cascador. In timpul cutremurului din 1977 echipa sa de cascadori participa la salvarea de sub daramaturi a mai multor victime, moment in care unul dintre prietenii sai moare. Ulterior Stefan fuge din tara si se va intoarce abia dupa Revolutia din 1989. Este uimit insa de faptul ca cei care il batusera in timpul anchetei de odinioara se aflau inca in posturi cheie.
În Italia, la începutul secolului al XIX-lea, în timpul campaniilor napoleoniene, şapte soldaţi francezi, împreună cu o fiică de nobil, au diverse aventuri amoroase, bahice şi de război.
""Aventurile unor grenadieri napoleonieni încartiruiţi în coasta unui sat italienesc plin de fete isteţe. Dintre ele, Carlotta (ştrengăriţa Tolo!) e gata-gata să le vină de hac la patru-cinci... Registrul vedetei, frumuseţe decorativă, fără har, e limitat la exhibarea nurilor, dar actorii români au prezenţe amuzante.""
Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreaţă) a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orşova şi avea o dimensiune de circa 1,7km lungime şi circa 500m lăţime.
Insula Ada Kaleh era pentru locuitorii din regiune un punct turistic îndrăgit datorită preţurilor (fiind scutită de impozit) mai scăzute, pentru cumpărarea delicateselor turceşti, bijuterii şi tutun. Insula a fost renumită şi pentru creşterea trandafirilor, şi producerea uleiului şi a parfumului din acestea.
Cu Tamara Buciuceanu, Ştefan Bănică Jr., Oana Sîrbu
Gen film
Comedie
Durata
98 minute
Premiera in Romania
1992
Formatia de muzica rock a liceenilor urmeaza sa participe la un concurs. Succesul depinde de un cantec nou pe care membrii ei ar trebui sa-l compuna. Dar, pe langa activitatea artistica, adolescentii au si una scolara, al carei gardian principal este neinduplecata Isoscel.
In preajma lui 1848, in Ardeal, Mara (Leopoldina Balanuta), apriga si intreprinzatoare precupeata, se opune iubirii fiicei ei Sida (Maria Ploae) pentru neamtul Hans (Andrei Finti). Dar dupa ce tinerii se casatoresc, Sida se dezvaluie la fel de rapace ca si mama ei.
"Adaptare dupa "Mara" lui Slavici, in care personajele incearca depasirea propriei conditii, podul fiind piatra de hotar temporar si existential. Supraincarcata epic, drama e, mai curand pretext de stilizare plastica, domeniu in care, cu colaborarea autorului…
Un grup de tineri accidenteaza o fetita si parasesc locul accidentului. Neintelegerile iscate din aceasta intamplare provoaca un nou accident. De data aceasta, victima este o tanara care era cu ei in masina. Doi dintre baietii fug, dar sunt prinsi si identificati. Deznodamantul schimba perspectiva asupra caracterelor implicate in aceasta drama.
Petrini, filozof de profesie, e ridicat de Securitate, din pasnicul sau camin, si supus anchetei, din cauza unei scrisori interceptate pe care unul dintre fostii sai colegi de faculatate o incheia cu un banc stupid, schimbat frecvent intre ei: "Astept ordonante". Experienta de detinut in universul concentrationar si apoi intre zidurile la fel de inchise, ale "libertatii" ii largesc eroului orizontul filozofic.
"Un filosof nu e filosof ca se ocupa de filosofie asa cum bacanul traieste prin bacanie. Definita printr-o viziune mai ampla asupra existentei, conditia filosofului putea fi vizualizata cinematografic si printr-un gest, un detaliu comportamental revelator, nu prin emfaticul: "Eu, Petrini, sunt filosof ! Pot dovedi cu martori..." asa cum a procedat realizatorul. Nu se simte nicaieri, in filmul care se pretinde inspirat de romanul lui Preda - nici inaintea detentiei, nici in episoadele acestuia, nici dupa - detasarea gandirii filosofului in fata nimicniciei umane si a complexitatii cursului istoriei, fie si a mizeriilor diurne pe care le invinge, indurandu-le. Daca omul "vizitat de idée" de care vorbea scriitorul lipseste din film, cel mai putin vinovat e interpretul lui Petrini (Iordache), intemnitat intr-un rol monocord, de nedreptatit candid. Mult mai bun, mai spectaculos, anchetatorul Dinica. Consultant literar al proiectului: Ion Cristoiu. E prima oara in istoria cinematografiei cand se face vorbire de un "consultant literar". Filmul ar fi avut nevoie de un... "consultant cinematografic"!" (Tudor Caranfil).
Cele trei surori Duduleanu conduc cu mana de fier numeroasa familie. Miezul actiunii se axeaza pe casatoria dintre fata cea mica a clanului, Margareta si tanarul jurnalist Mircea Aldea. Coana Aneta, sora mijlocie este mama a doi baieti si a Margaretei, cea mai plapanda si suferinda. Fii nu stiu cum sa o mai suga pe mama lor de bani, pe cand fata sufera dupa sotul ei, jurnalistul. Toate persoanjele se simt a fi parte din clasa superioara, insa comportamentul lor dezvaluie pornirile si pasiunile omenesti, desertaciunea, iubirea, goana dupa castig, exploatarea.
Nechifor Lipan este un oier instarit din Magura Tracului si sotul Vitoriei Lipan. El pleaca la Dormna sa cumpere oi pe care sa le duca apoi la iernat. Vremea incepe sa se schimbe, se paropie anotimpul rece, iar Vitoria isi pregateste gospodaria pt iarna, ingrijorata fiind din ce in ce mai tare de intarzierea neobisnuita a sotului ei. De aceea merge la preotul Danila, caruia ii destainuie necazul ei si ii cere sfatul. Singurul lucru cu care preotul o poate ajuta pe Vitoria este sa afac o slujba si sa ii scrie o scrisaore din partea ei lui Gheorghita, care se afla la Cristesti, in valea Jijiei cu oile la ierntat, in care sa il anunte de disparitia tatalui acestuia. Timpul trece se se apropie sarbatorile de iarna, Gheorghita se intoarce acasa, iar Vitoria hotaraste, initial sa-l trimita in cautarea celui disparut, considera apoi ca baiatul are nevoie de experienta ei si decide sa mearga impreuna pe urmele lui Nechifor iar apoi pe urmele ucigasiilor lui dorind sa ii pedepseasca
În 1393 Imperiul Otoman încercă să cucerească toată lumea cunoscută acelor timpuri. În drumul lor nu a mai rămas decât micul principat al Valahiei, condus de marele domnitor Mircea cel Bătrân. Ani de zile acesta a luptat atât împotriva turcilor cât şi a altor năvălitori, menţinând independenţa ţării sale. Ajuns în amurgul vieţii, Mircea nu are de lăsat urmaşilor decât o singură moştenire : Libertatea! Şi pentru asigurarea acesteia, el trebuie să treacă de înfruntarea finală cu turcii...
In prima sa domnie (1456 - 1462), Vlad Tepes isi consolideaza puterea pentru a apara independenta tarii aflate intr-o dubla subordonare: fata de Poarta si fata de regatele Ungariei. Nemultumiti de politica sa, boierii se rascoala. Vlad prinde de veste si recurge la o pedeapsa crunta: tragerea in teapa. Dupa primii trei ani de domnie rezultatele politicii lui Vlad Tepes dau roade, tara e curatata de talhari si tradatori, poporul il iubeste. Pedepsindu-i insa pe solii turci care venisera dupa tribute, Vlad starneste mania lui Mahomed, care porneste sa-l pedepseasca pe nesupus.
"Decupand si realizand regizoral povestirea literara propusa (...), Doru Nastase a recurs in pregeneric si in alte episoade, la experienta cunoscuta a unor productii de gen carora nu le lipseste un anume dinamism si un oarecare relief plastic." - Valerian Sava - 1979 (Cinema)
Film istoric în două părţi: 1. "Călugăreni"; 2. "Unirea". Filmul evocă principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul: negocierea tronului cu Sultanul, la Constantinopol; refuzul de a plăti tribut; încoronarea de la Alba Iulia; bătălia de la Miraslău; trădarea generalului Basta; refugierea la Praga; bătălia de la Goraslau; uciderea lui Mihai.
"Probabil cea mai impresionantă producţie istorică din cinematografia românească". Pelicula realizată în 1970 sub bagheta regizorală a lui Sergiu Nicolaescu a intrat după trei ani în circuitul internaţional unde a impresionat cinefili din diverse culturi. Mihai Viteazul are de toate - scene de luptă la scară grandioasă, intrigi politice, trădări mârşave, drame familiale şi, mai presus de toate, prestaţia unuia dintre cei mai mari actori români din toate timpurile. Amza Pellea este antologic în rolul marelui întemeietor al Primei Uniri din istoria României. Înzestrat cu o vocaţie cinematografică deosebită, el nu este un simplu interpret ci, în acest rol, mai mult ca în oricare altul, un creator de personaj, conferind viaţă, credibilitate, forţă şi individualitate eroului de excepţie care a marcat destinul istoric al ţării.
Sultanul turc, Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, continua planurile sale agresive de cuceriri. Dorinta sa este de a ajunge cu armatele sale la Roma si a desfiinta papalitatea. Pentru acest lucru are nevoie de bani, hrana si de liniste la hotare. Astfel, o solie otomana se infatiseaza domnului Moldovei, Stefan cel Mare, pentru a cere tributul pe doi ani si recunoasterea suzeranitatii otomane. Stefan refuza sa plateasca tributul si stie ca acest refuz va atrage riposta armata a turcilor. De aceea Stefan cauta cu infrigurare ajutor financiar si militar de peste hotare trimitind scrisori in acest sens Poloniei, Ungariei, Papalitatii si Venetiei. In acelasi timp, voievodul cere si ajutorul propriului popor planuind sa organizeze oastea cea mare.
In fata numeroaselor armate otomane care vor veni spre Moldova, Stefan trebuie sa gaseasca cele mai bune solutii strategice pentru a fi sigur ca va reusi sa-l invinga pe agresor - hartuirea dusmanului, pustiirea drumurilor, ascunderea hranei si, in sfirsit, gasirea unui loc pentru confruntarea finala in care numeroasele armatele otomane sa nu se poata desfasura cum trebuie. Tactica pe care Stefan o va folosi va completa definitiv tabloul marii batalii.
Doua C.A.P.-uri rivale sunt in cautarea unui om priceput in amenajare sistemelor de irigatii. El va fi gasit de catre presedintele uneia dintre ele in persoana tanarului inginer Vlad, dar acesta ii va declina oferta, acceptand-o pe aceea a presedintiei celeilalte cooperative. Dar, dupa un timp, Vlad se va indragosti de fiica celui pe care il refuzase.
Cu Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu
Gen film
Dramă
Durata
142 minute
Premiera in Romania
1987
Pe fondul unor mutaţii sociale - care se vor dovedi ireversibile - filmul urmăreşte destrămarea unei familii ţărăneşti tradiţionale. Încercarea autoritară şi disperată a capului familiei - Ilie Moromete (Victor Rebengiuc) - de a ţine pe loc această realitate, eşuează.
Cu Ilie Moromete dispare un prototip social care a reprezentat secole de-a rândul societatea românească. Dispare de fapt o identitate care nu a mai fost înlocuită.
""Moromeţii" mă emoţionează foarte tare. Când zic "Moromeţii" zic actorie şi mi se pare, cantitativ, cel mai important film românesc din acest punct de vedere" (Cristi Puiu).
"Filmul lui Stere Gulea îmi place nu atât din punctul de vedere al transpunerii corecte a romanului, ci mi se pare că are o atmosferă şi un autentic foarte convingătoare. Victor Rebengiuc e genial. S-au întâlnit acolo nişte lucruri în modul cel mai fericit cu putinţă: imaginea lui Vivi Drăgan Vasile, actorii ş.a.m.d. Am văzut "Moromeţii" de nu stiu câte ori şi tot l-aş mai revedea" (Radu Muntean).
Maestrul comediei romanesti, Geo Saizescu, reuseste in acest film sa dea viata personajului snoavelor populare romanesti, sa dea o imagine atemporala si plina de umor a satului romanesc, sa-i aduca lui Sebastian Papaiani statutul de vedeta.
Pacala
anul 1974
Regie: Geo Saizescu
Distributie: Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Stefan Banica
Un baiat de 12 ani isi aminteste de cel mai bun prieten al sau, “nea Matei” si de evenimentele care i-au adus impreuna. Baiatul datoreaza foarte multe prietenului sau, dar mai ales faptul ca prin intermediul lui a reusit sa se apropie de propriul sau tata. Se pare ca acest “nea Matei” are influente benefice asupra tuturor, intrucat tot datorita lui chirurgul Tudor si-a regasit iubita.
Ecranizarea după romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu urmăreşte familia bine ascultătorilor de pe lângă vodă Ştefan cel Mare. Fraţii se implică trup şi suflet în misiunile ce le primesc de la domnitor şi se fac luntre şi punte pentru a le îndeplini, întotdeauna fără compromisuri. La acestea se adaugă bătălii de proporţii, trădări şi poveşti de iubire.
Ionuţ, mezinul comisului Jder, un om de încredere al lui Ştefan cel Mare, se îndrăgosteşte de Nasta, o fată de boier, la iubirea căreia aspiră şi Alexandrel, fiul domnitorului. Împărtăşindu-i sentimentele, Nasta declanşează în Ionuţ energii nebănuite, care-l determină să se comporte vitejeşte în numeroase împrejurări.
"Mircea Drăgan aduce chiar un element inedit: ne propune, pe firul literei sadoveniene, figura unui voievod, Ştefan cel Mare şi în ipostaze familiare, anecdotice, cotidiene, adică un Ştefan descălecat de pe propria lui statuie (dincolo, bineînţeles, de momentele oratorice, în care portretul redevine legendar şi uşor litografiat)."
Într-un sat oarecare moare boierul Amedeu Crainic, lăsând o moştenire consistentă dar suspendată de o clauză matrimonială. Astfel, primul dintre doi tineri (care nu ştiu unul de celălalt) ce se va căsători, va primi moştenirea de un milion de lei. Una dintre cei doi moştenitori este tânăra şi frumoasa Mariana Pătraşcu, fiica unei prietene de-a boierului. Aceasta plănuieşte a-şi schimba identitatea cu cea a domnişoarei sale de companie, Miss Mary, pentru a dejuca planurile concurentului.
În sat ajunge şi batalionul de roşiori ai Maiorului Mura, încartiruit acolo pentru mai multă vreme. Aflând de moştenire şi fiind un crai îndârjit, maiorul face avansuri lui Miss Mary, în timp ce locotenentul Paul Azureanu se îndrăgosteşte de Mariana. Cele două ordonanţe ale ofiţerilor, Lie şi Boboc, fac tot posibilul ca să încurce situaţia.
În cele din urmă, avocatul Andriano va sosi la conac şi va descurca iţele afacerii: cel de-al doilea moştenitor nu este nimeni altul decât locotenentul Azureanu. Crezând că Mariana nu-l iubeşte şi l-a folosit doar, Azureanu rupe logodna.
Pentru a-l convinge pe locotenent să se însoare cu Mariana, aceasta îi promite maiorului Mura că o va înzestra pe Miss Mary cu jumătate din moştenire. Locotenentul Paul se căsătoreşte cu Mariana, iar maiorul Mura cu Miss Mary.
Victor, un ziarist incisiv, descopera o serie de nereguli intr-o intreprindere agricola de stat. Investigatiile temerarului jurnalist vor scoate la iveala potlogariile comise de catre responsabilul unei unitati de desfacere a vinului, supranumit Bachus. Desi ajutat de un numar impresionant de acoliti, Bachus nu-si va putea ascunde la infinit infamul secret...
Prins in hora frenetica a Ciulendrei, Puiu Faranga se indragosteste de Madalina cu care se va casatori, smulgand-o din satul ei natal si transformand-o in Madelaine Faranga. Mădălina i-a cucerit inima, dar l-a adus în pragul nebuniei datorită barierei pe care a ridicat-o între ei, datorita diferentei sociale. Astfel intr-un moment de ratacire, Puiu Faranga isi arată adevărata personalitate, si in delirul sau isi ucide sotia. Ca sa scape de inchisoare, Puiu Faranga este internat de tatăl său - minsitru - într-un sanatoriu. Pacientul mărturiseşte pasiunea pentru Madalina si crima comisa, psihiatrului Aioanei, care printr-o coincidenţă, originar din satul fetei, a fost îndrăgostit de ea candva. Cu toate ca prin internarea in sanatoriu ministrul Faranga a sperat intr-o linistire sufleteasca a fiului sau, locul se dovedeste a fi calea fara intoarcere spre nebunie. Prin discutiile cu doctorul sau analizeaza evenimentele importante ale vietii sale, ambitiile tatalui sau pentru a-si vedea realizat singurul fiu si numele Faranga sa fie dus mai departe. Alunecand ireversibil spre nebunie, cuprins obsesiv de jocul Ciuleandra, Puiu Faranga exerseaza pasii intr-un ritm dezlantuit sub privirile neputincioase ale tatalui sau.
Cu Ilarion Ciobanu, Antonella Lualdi, Richard Johnson
Gen film
Dramă
Istoric
Durata
134 minute
Premiera in Romania
1968
In anul 106, armata romana, intr-o uriasa desfasurare de forte, asediaza capitala Daciei, Sarmizegetusa. Prea mandru pentru a se lasa prins, regele Decebal (Amza Pellea) se sinucide. Imparatul Traian (Amedeo Nazzari) intelege ca Dacia a fost infranta, dar nu invinsa. Pentru a pastra calmul in provincia ocupata, il schimba pe tribunul Tiberius (Richard Johnson), in mainile caruia trebuia sa se predea Decebal, asigurandu-se de colonizarea Daciei cu legiunile ramase pe loc.
Avand drept pretext construirea noii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana, aceasta superproductie romano-germana recompune dramatic etnogeneza romaneasca prin destinele catorva eroi reprezentativi.
Filmul a primit Diploma de Merit la Festivalul International de Film de la Adelaide, Australia, 1969.
Intr-un mic port dunarean, doua femei se imbarca in taina pe un vas austriac: Haricleea Hangerli (Olga Tudorache), care, dupa pierderea sotului - Voda Hangerli, si a fiului, vrea sa ajunga la Stambul sa rascumpere tronul cu imensa avere jefuita de la boieri, si Maria (Elisabeta Jar), fata vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scarlatescu), nepoata Haricleei, care e gata sa faca orice pentru a intra in posesia averii luate de la tatal ei. Pe drum, Maria o ucide pe Haricleea si o arunca in Dunare. Dar, spre marea ei dezamagire, in geamantanul in care banuia ca se afla averea, gaseste capul lui Hangerli. Pazvanoglu, Pasa din Vidin (George Constantin) spera sa obtina bunavointa sultanului oferindu-i in dar copii rapiti din satele romanesti. Haiducul Amza (Emanoil Petrut) si oamenii sai, insa lupta sa le zadarniceasca planurile.
Al treilea film din seria "haiducilor", dupa "Haiducii" si "Rapirea fecioarelor".
Nea Mãrin, Sucã, Sache, Veta sau Nasu’ Pantelicã sunt tot atâtea memorabile figuri, mereu fermecãtoare ce meritã revãzute pentru ca si-au dobândit, prin talentul aceluia ce le-a dat viatã, nu doar celebritatea ci si puterea de-a rezista, la fel de pline de vervã si de amuzante, peste vreme.
Pot fi astfel regãsite, cu plãcere, momentele:
(În cuprinsul primei casete) "NEA MÃRIN DE REVELION"(1979), "NEA MÃRIN SI ADEVERINTA"(1977), "NEA MÃRIN SI BOMBOANELE"(1973), "NEA MÃRIN SI AEROPLANUL"(1980), "NEA MÃRIN ÎNTRE SUCÃ SI SACHE"(1975), "NEA MÃRIN SI OMUL CARE A FÃCUT UN OU"(1972), "NEA MÃRIN SI PUTINA"(1976) si "NEA MÃRIN SI SERIALUL POLITIST"(1976) si sceneta "SUB ACELASI ACOPERIS"(1971) - autori: A. KORLEANSKI si A. HAIT (unde îl revedem pe AMZA PELLEA alãturi de SERBAN IONESCU).
(În cuprinsul celei de-a doua casete) Sceneta "RÃVASUL MISTERIOS"(1977) - autori: DAN MIHÃESCU, GRIGORE POP, OCTAVIAN SAVA si AMZA PELLEA; regia artisticã: SERGIU NICOLAESCU si momentele "NEA MÃRIN SI BILETUL DE ODIHNÃ"(1971), "NEA MÃRIN SI IARNA"(1973), "NEA MÃRIN SI FARMECELE", cu bis despre „CUM VORBESC OLTENII” (1978), "NEA MÃRIN SI BLOCURILE DIN BUCURESTI"(1971), "NEA MÃRIN SI NÃZBÂTIILE LUI SUCÃ"(1972), "NEA MÃRIN LA MARE"(1971) - autor: AMZA PELLEA.
Au colaborat cu AMZA PELLEA la realizarea momentelor umoristice incluse pe aceste volume: EMANUEL VALERIU, TUDOR VORNICU, DAN MIHÃESCU, GRIGORE POP, OCTAVIAN SAVA, OVIDIU DUMITRU, TITI ACS, SERGIU IONESCU.
Actori: Constantin Nottara, Aurel Athanasescu, Aristide Demetriade
Durata: 75 min
Limba: Română
Despre film: Independenţa României (purtând pe generic subtitlul Răsboiul Româno-Ruso-Turc 1877) este un film istoric românesc realizat între 1911 şi 1912. Acesta are drept subiect ilustrarea Războiului de Independenţă al României. Premiera a avut loc pe 1 septembrie 1912, la cinematograful „Eforie” din Bucureşti. Filmul a reunit o distribuţie de excepţie, în majoritate actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti şi ai celorlalte mari scene din oraş. Cu toate neajunsurile tehnice şi umane ale vremii, a provocat o puternică impresie printre românii de pe ambele versante ale Carpaţilor. În 1933, ziarul „Cuvântul” a realizat o anchetă în legătură cu începuturile filmului românesc, publicată pe parcursul mai multor numere. În cazul peliculei „Independenţa României” ziaristul Quick (identificat de istoricul dr. Ion Cantacuzino ca fiind C. Zăgănescu) a publicat nişte concluzii preluate ulterior în toate mediile, dar care se vor dovedi parţial false în urma unor revelaţii de la jumătatea anilor '80. În 1985 pictoriţa Tanţi Demetriade, urmaşa marelui actor, împreună cu istoricul de teatru Ionuţ Niculescu, au descoperit într-un sertar vechi caietele ce cuprindeau scenariul filmului. Alături de alte scrisori şi documente, ele aveau să arunce o lumină nouă asupra istoriei „Independenţei României”.
Actori: Clody Bertola, Ion Besoiu, Ioana Bulca, Sebastian Papaiani, Gheorghe Cozorici
"Desi tine la fiul parintelui Iraclie din Stupca, pastorul anglican Gorgon ii interzice fiicei sale Berta sa-l mai intalneasca. Are, in felul sau, dreptate. Ciprian traieste periculos ! Ca presedinte al Asociatiei studentilor romani e urmarit mereu de autoritati. Nevoit sa-si reaia studiile la Viena, el se stinge apoi in Italia. Presa despre film: Terna evocare biografica, pe un bogat fundal istoric. Interesante compozitiile plastice la care a colaborat Ovidiu Gologan: in jurul flacarii Putnei, tinerii patrioti apar ca niste distorsii spectrale. Dar emfaza dialogului explicativo-speculativ si a manierei declamatorii a actorilor curma, curand, fiorul. Filmul devine o lunga insiruire de festivitati, discursuri, cantece patriotice si baluri, intrerupra din cand in cand, de superbe piese folclorice in interpretarea Sofiei Vicoveanca. Protagonistul e frumos si rece ca un arhanghel, iar Toma Caragiu zugraveste un obtuz comisar de politie hasburgic. Secventa rapel: hora din Stupa, explozie de nergie populara sparta de poterasi trimis cu arcanul."
Un tanar taran hunedorean (Florin Piersic) vrea sa devina otelar si incearca sa se integreze in comunitatea siderurgistilor.
Filmul de debut in lungmetrajul de fictiune al regizorului Savel Stiopul.
„Din tot ce am vazut de-a lungul anilor de reportaj, producerea otelului mi s-a parut, vorbind cu toata exactitatea, operatiunea omeneasca cu desavarsire mareata. (…) Savel Stiopul, Anghel, operatorul Anton cred in maretia unei sarje, cred artistic, adica vad dincolo de miscarea exterioara, cautand si gasind deseori semnificatia emotionala, acolo, in fata cuptoarelor. Scenele de munca sunt puternice, vibrante, create dinauntru - cum rar, daca nu niciodata, s-a intamplat in filmul nostru jucat.” – Radu Cosasu – 1961 (Contemporanul)
“A fost odată un cuplu comic de o extraordinară valoare muzicală, teatrală, artistică, un cuplu cum nici înainte, nici după n-am mai întâlnit – Stroe şi Vasilache“ mărturiseşte Ion Focşa, într-o evocare a prietenului său Nicolae (Nacht) Stroe şi a lui Vasile Vasilache.
În anii ’30- 40′, acest fermecător cuplu comic se remarcase atât în teatrul de revistă (Olimpiada veseliei), cât şi prin popularele emisiuni radiofonice (Ora veselă, începând din 1929), dar puţină lume ştie că au realizat şi un film, printre cele mai vechi păstrate în întregime, cu scenariu original: Bing Bang (1934 sau 1935), film sonor, poate primul film muzical românesc.
Au mai realizat şi filmul Ora veselă, anul 1936, pe care vi-l propunem să-l vizionaţi online.
Un soldat roman (Ovidiu Niculescu) dezerteaza in timpul conflictului din martie ´90 de la Tg. Mures. Se ascunde la un canton unde incepe o poveste de dragoste cu fata cantonierului (Imola Kezdi), impotriva adversitatii cantonierului maghiar (Gheorghe Dinica). Conflictul din strada se muta in bucatarie.
Filmul a fost realizat in doua versiuni: una pentru televiziune, in 1997, si una pentru cinematografe, lungmetraj, cu premiera in 2001.
"O poveste de dragoste pe un fundal de adversitate etnica, o poveste cu personaje putine, dificil de filmat, cu o distributie decisiva pentru care am calatorit de mai multe ori pe ruta: Cluj, Oradea, Tg. Mures, astfel descoperind-o pe Imola Kezdi, o poveste care trebuia sa fie filmata vara si natural ca aceasta s-a intimplat sa fie iarna, care mi-a oferit posibilitatea de a lucra cu "marele si notabilul" Gheorghe Dinica, un film realizat in conditii pure-adevarate-tipic de fruste de Europa de Est... Dificultatea primordiala era de a face o poveste credibila si de a tine balanta unui conflict in care fiecare tabara (in cazul nostru, romana sau maghiara) isi cerea partea. Imi placea povestea, mai ales pentru ca opera cu individualitati, in travaliul regizoral am putut s-o dezvolt, iar aceasta problematica de conflict etnic, in care energiile negative se dezvolta exponential, obturind rationalitatea, nu imi era straina" (Marius Theodor Barna).
"Acest film este un avertisment. Ideea mi-a venit in martie '90 la TG.Mures, cand fugeam pe strazi ca sa nu fiu prins la mijloc si strivit. Am inercat sa reduc conflictul la esenta, l-am inghesuit in bucatarie, unde continua dezlantuit, printre oale si cratiti, dupa aceiasi logica a raului, numai ca protagonsitii sunt diferiti" (Rasvan Popescu).
"Filmul, defaimator sub aspectul ideilor si primitiv sub cel al limbajului, a fost finantat de TVR sub directia regizorului Stere Gulea" (Tudor Caranfil).